Albert Pike, Planul Războaielor Mondiale?
Intr-o scrisoare adresată pe 15 august 1871 de către marele francmason Albert Pike (1809-1891) către Giuseppe Mazzini (1805-1872, politician italian) sunt dezvăluite lucruri uluitoare despre războaiele mondiale ce vor veni
Dupa felul in care sunt descrise, Pike ar părea un fel de Nostradamus, un profet vizionar. E chiar asa, sau poate că totul face parte dintr-un plan bine pus la punct?
"Primul război mondial trebuie creat pentru a permite Iluminatilor să răstoarne puterea Tarilor in Rusia si pentru a face din acea tară o fortareată a comunismului ateu. Divergentele create de către agentii Iluminati intre imperiul britanic si cel german vor fi folosite pentru a porni acest război. La finele acestui război va fi construit comunismul, iar acesta va fi mai apoi utilizat pentru a distruge alte guverne si pentru a slăbi religiile. Al doilea razboi mondial trebuie initiat prin exploatarea diferentelor intre fascisti si sionismul politic. Acest război trebuie condus de asa natura incat nazismul va fi distrus iar sionismul politic va fi intarit in asa masura incat forta sa va permite instituirea unui stat suveran Israel in Palestina. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, comunismul internationalist trebuie sa devina atat de tare incat sa contrabalanseze Crestinismul, care atunci va fi limitat si tinut in sah pana la momentul in care vom avea nevoie de acesta pentru cataclismul social final. Al treilea razboi mondial va trebui creat prin exploatarea disensiunilor create de agentura Iluminatilor intre sionistii politici si liderii lumii islamice. Razboiul trebuie condus in asa fel incat islamul si sionismul politic sa se distruga reciproc. In acest timp celealte natiuni ca intotdeauna divizate in aceasta chestiune vor fi obligate sa lupte pana la completa lor epuizare fizica, morala, spirituala si economica. Vom dezlăntui nihilistii si ateistii si vom provoca un formidabil cataclism social, care prin intreaga sa hidosenie va arata natiunilor efectul ateismului absolut, originea salbaticiei si a celui mai sangeros cataclism. Apoi, peste tot, cetatenii obligati a se apara impotriva unei maini de revolutionari, vor extermina pe acei distrugatori de civilizatie, iar multimea, deziluzionata de Creştinism -ale carui spirite ceresti vor fi din acel moment fara orientare sau directie- va porni in cautarea unor idealuri, dar nu va sti incotro sa-si orienteze adoratia si atunci va primi adevarata lumina, prin manifestarea universala a curatei doctrine a lui Lucifer, care va fi in fine scoasa la vederea multimii. Aceasta manifestare va rezulta din miscarea mondiala reactionara care va urma distrugerii Crestinismului si ateismului, ambele fiind cucerite si exterminate deopotriva"
Divide et impera
S-ar părea că n-a fost inventat de romani ca doctrină specifică imperiului pe care-l edificau și care mai întâi își slăbeau viitorii inamici prin urzeli, intrigi, defăimări și calomnii (de genul războiului psihologic purtat astăzi în toată lumea și recunoscut de toată lumea) și apoi îi atacau când unitatea acestora de gândire și simțire era mult slăbită, profitând de oportunitățile pe care tot ei le puneau la cale. Cu ceva mai mult de o mie de ani înainte exista un popor nomad care rătăcea în pustie și care, pentru a-și găsi un locaș, trebuia să extermine alte câteva neamuri din Țara promisă, pe care o „vânau” de zeci de ani. Trimiteau iscoade care să-i spioneze, să le afle punctele slabe pe care le puteau exploata într-un viitor conflict. În final, când i-au atacat, nu au pornit la luptă decât cu oameni tineri, puternici și intens motivați pentru a câștiga războiul. Pe cei preocupați de problemele cu care se confruntau familiile lor, nu-i luau la luptă. În final au câștigat, dar cu prețul unor compromisuri mari, fiind obligați să accepte conviețuirea cu unele dintre neamurile vizate pentru exterminare (ex. iebuseii care locuiau în jurul muntelui Sion și al Salemului, viitorul Ierusalim) și pe care nicicum nu ar fi putut să le înfrângă. Aceste neamuri au conviețuit cu evreii și au influențat istoria acestora chiar mai mult decât au fost ei în măsură s-o recunoască, culminând cu nașterea Creștinismului, care a distrus Imperiul roman, dar și statul Israel, sau cât o mai fi rămas din el, la vremea respectivă.
Tot ceea ce a urmat după această perioadă istorică importantă a însemnat răzbunarea evreilor față de Creștinism, în toate formele existenței și evoluției sale, concretizate în primul rând prin crearea și dezvoltarea Talmudului, menit să dea la o parte Tora (Vechiul Testament), ideea care i-a unit în timp ce erau împrăștiați prin toată lumea cunoscută și care le-a menținut coeziunea sufletească: dorința răzbunării. Cine putea să genereze acest fel de manifestare (răzbunare, intrigi, calomnii, exterminare, etc.) dacă nu dușmanul neamului omenesc, care l-a urât pe om încă de la crearea acestuia? Noi, românii, avem o vorbă: „Și-a băgat necuratul coada”. Ei bine, atât de tare le-a întunecat mintea dorința acestei răzbunări, încât deși au pornit ca popor ales la luptă împotriva necredincioșilor și urâtorilor de adevăratul și unicul Dumnezeu, au sfârșit prin „a cădea la pace” cu singurul arhanghel, contestatar al Acestuia, adică vrăjmașul și potrivnicul; cu alte cuvinte acesta a fost pactul cu diavolul (ducă-se pe pustii și-n locuri fără de apă). Creștinismul, pe de altă parte, reprezintă intervenția divină în istoria omenirii, frământată de neliniștea diabolică și lipsită de aproape orice posibilitate de redresare duhovnicească (cu o singură excepție: Preacurata Fecioara Maria). Dumnezeu, Proniatorul, purtând de grijă întotdeauna Creației Sale, transformă lucrarea rea a celui-rău, în bine, desigur, la scara timpului, El fiind deasupra acestor frământări, deasupra spațio-timpului, dimensiune superioară (Cer și Tărie), pe care vrăjmașul lui a pierdut-o, rămânând doar cu vremelnicia acestei frământări spațio-temporale.
Scrisoarea lui Albert Pike (1809 - 1891) dn 15 august 1871 către Giuseppe Mazzini (1805 - 1891, politician italian) reprezintă o doctrină inspirată de către acesta pentru a transcende împotriva voii lui Dumnezeu și cu concursul omului purtător de „amprentă” a Acestuia (chipul Său din om, sufletul cel nemuritor care se întoarce la Cel Care l-a creat), redobândind veșnicia intrând pe ușa din dos. Aceasta este adevărata conspirație ai cărei martori suntem și noi, cei care ne-am propus să salvăm neamul, credința și Țara, cu mijloacele noastre modeste. Aceasta este lupta celor două contrarii: Dumnezeu, Adevărat, Real, existența în Sine și „satan”, virtual, izvorul minciunii și al iluziei, „cel ce era și nu este”.
Așa că orice profet al necuratului care descrie ce are de gând să facă acesta, vorbește dintru ale acestuia, dar împlinirea acestor așa-zise profeții se poate face numai în felul în care Dumnezeu le preschimbă în semințe ale binelui viitor.
Uitați-vă la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, chiar în zilele acestea. Un milion de proprietari de locuințe aflate în România se pregătesc să se mute din Israel la noi, având și cetățenie română, chiar și card de sănătate! Aceasta înseamnă de încă două-trei ori mai multe persoane. Iar România este țara care construiește și sfințește biserici „pe bandă rulantă” și încă de zeci de ani și nu pare să obosească. Nu vă spune nimic acest lucru? Dar despre convertirea evreilor la creștinism, ca ultim act înainte de a se fi terminat perioada de joacă a balaurului biblic în apă? Profeția profețiilor noastre este Cartea Apocalipsei, iar suma pretențiilor de profeție ale acestor slugi ale satanei nu înseamnă nimic, din moment ce ele lucrează inconștient însuși planul lui Dumnezeu, crezând că slujesc celui-rău (de exemplu cazul soldaților romani care au aruncat sorți pentru cămașa lui Hristos, la poalele Crucii). Așa că pași pentru împlinirea acestor așa-zise profeții și conspirații elitiste iudeo-masonice, în fapt un simplu plan diabolic de subordonare a sufletelor omenești prin care cel-rău urmărește să redobândească veșnicia pierdută, se vor contura și vor fi făcuți, dar într-un fel care va prefigura soluția finală, confirmând adevărata profeție, Cartea Apocalipsei. Noi, cei mici, mărunții care suntem și ne recunoaștem statutul în fața măreției lui Dumnezeu, avem o mare datorie: să credem cu adevărat în cuvintele lui Dumnezeu și să le împlinim, fiindcă El este cu noi și El le transformă în realitate percepută, în felul în care ele vor fi utile pentru ceea ce urmează să fie. Să avem zile binecuvântate, fraților. Doamne ajută!
Pentru STRATINFO,
Un român vechi și Gerard Apostolescu